Pentru a depista, diagnostica și trata o tulburare de comportament, o întârziere de dezvoltare, orice altceva ce ar include copilul dvs în așa numita categorie de copii cu nevoi speciale, este nevoie și de altceva. Nu este suficient doar să te uiți la el, să-l observi cum reacționează la diverși stimuli, să-i faci câteva teste „clasice” și astfel să obții un diagnostic. Acel altceva, necesar pentru investigarea funcționării creierului se poate obține prin EEG. Observația clasică trebuie asociată cu studiul analitic al funcționării cerebrale.
Să presupunem că un copil este adus la un medic neurolog, psihiatru, o specializare din zoma aceasta… Are un comportament care arată ca o tulburare tipică de deficit de atenție. Este hiperactiv și nu se poate concentra. Nu dă rezultate în activități continue. Pare a fi ADHD. Însă există mai multe motive pentru care copilul se poate comporta în acest fel. Acestea pot fi descoperite și evidențiate prin EEG (electroenecefalograma).
Dacă la observația inițială a micului pacient se adaugă și rezultatele EEG-ului… medicul va ști exact încotro să se îndrepte.
Altceva… La Universitatea Harvard s-a făcut un studiu (2008-2009) folosind EEG-ul la înțelegerea tulburărilor neurologice. Dr Aditi Shankardass, o femeie, medic britanic cu origini indiene, a formulat o concluzie radicală. Cam jumătate din copiii diagnosticați inițial cu autism, în realitate sufereau de așa-numite atacuri cerebrale. Care, în mod logic, nu pot fi văzute prin observația clasică. Merită să o urmăriți pe Dr Aditi Shankardass…
Ideea este că afecțiunile comportamentale, tulburările de dezvoltare, aspectul de retard mental, manifestări epileptice… toate lasă și arată o „amprentă electrică”. Iar acesta este un model care poate fi înțeles prin EEG. Pentru aceasta e necesar, pentru a da viziune și înțelegere.
Află mai multe despre electroencefalogramă
Epoca renașterii EEG
Asistăm la o adevărată renaștere a studiului creierului, conform cu cei de la Institutul Creierului, Minții și Memoriei (BMMI). Iar principalul element nu mai este doar observația, ci asocierea acesteia cu EEG. Această combinație pare a fi cheia înțelegerii a multor afecțiuni.
Vă reamintim, investigația cu EEG ajută la depistarea, diagnoza și tratamentul a mai multor tulburări:
- neurologice; precum boala lui Parkinson, encefalopatii sau alte afecțiuni care afectează activitatea electrică a creierului.
- de dezvoltare; pentru copiii cu întârzieri de dezvoltare sau tulburări de spectru autist, EEG-ul poate oferi informații despre modul în care creierul lor funcționează și poate ajuta la ghidarea intervențiilor terapeutice.
- somn: EEG-ul poate fi utilizat pentru a monitoriza activitatea creierului în timpul somnului și poate ajuta la diagnosticarea tulburărilor de somn, cum ar fi apneea sau somnul neliniștit.
EEG este deja pe plan mondial parte dintr-o nouă metodă de diagnosticare a tulburărilor de comportament. Astfel, conform noilor tendințe mondiale, care au devenit deja evidente în ultimii ani, observația comportamentului unui copil nu mai reprezintă fundamentul stabilirii unui diagnostic sau altuia.
Pentru cei care vor să înțeleagă mai multe din ADHD și evidența cu EEG pot încerca să vadă și studiul din 2017. Și, să nu uităm, EEG-ul poate fi folosit inclusiv pentru a monitoriza răspunsul la tratament în cazul anumitor afecțiuni, precum epilepsia sau alte tulburări neurologice.
